Analiza ia în calcul rezultatele din 2019 realizate de companii din domenii diverse, precum realizarea de software-uri, agenții de publicitate, consultanță în tehnologia informației, inginerie și consultanță tehnică, servicii de suport pentru întreprinderi, contabilitate și audit financiar, arhitectură sau agenții imobiliare.
Companiile analizate, ale căror venituri sunt realizate preponderent din munca prestată în cadrul spațiului de birouri, au realizat în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 8 miliarde de euro, având circa 112.000 de angajați și o productivitate medie de 70.000 de euro per angajat. Costul de ocupare a spațiilor de birouri pentru aceste companii, format din chirie, taxă de servicii și utilități, a fost estimat la 255 de milioane de euro pe an, echivalentul a circa 190 de euro / angajat / lună.
În contextul pandemiei Covid-19, care a impus o serie de reguli de distanțare pentru a limita răspândirea virusului, companiile au implementat proceduri pentru desfășurarea activității de acasă pentru cea mai mare parte a angajaților, reducând gradul de ocupare fizică a birourilor spre nivelul de 35–40%. În condițiile în care noul model de lucru a venit cu o serie de provocări, dar și cu beneficii, cea mai mare parte a companiilor analizează în prezent felul în care își vor desfășura activitatea pe termen mediu și lung, monitorizând atent evoluția productivității și reanalizând costurile de ocupare a spațiilor.
„Datele analizate ne arată că restricţionarea muncii de la birou, impusă de regulile de distanţare socială, poate fi dăunătoare punând în pericol productivitatea, nevoile sociale ale angajaţilor sau nevoia de diversitate, de a învăţa şi a realiza lucruri noi. Angajații care au lucrat de acasă s-au adaptat în contextul actual și au căutat să performeze într-o situație excepțională percepând-o, în cele mai multe cazuri, ca o etapă temporară. Într-un scenariu în care munca de acasă ar fi adoptată pe scară largă pe termen mediu și lung, credem că indicatorul de productivitate ar fi greu pus la încercare, iar o scădere de doar 5% ar anula practic integral reducerea de costuri generată de eventuala renunțare la spațiile de birouri”, spune Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.
Totodată, consultanții Cushman & Wakefield Echinox atrag atenția că o parte din costurile de ocupare a spațiilor de birouri au fost “transferate” în această perioadă în conturile angajaților, aceștia fiind puși în situația de a achita facturi la utilități mai mari și chiar de a investi în mobilier de birou sau locuințe mai spațioase pentru a-și putea desfășura activitatea profesională de acasă.
Bucureștiul are un stoc modern de birouri destinate închirierii de peste 2,9 milioane de metri pătrați, spații în care înainte de izbucnirea pandemiei Covid-19 își desfășurau activitatea aproximativ 260.000 de angajați, un sfert din salariații din Capitală. Proprietarii acestor spații realizează o cifră anuală de circa 600 de milioane de euro din închirierea și administrarea acestor spații. Pe lângă firmele de servicii incluse în analiză, în cadrul acestor birouri își mai desfășoară activitatea bănci, firme de asigurări sau case de avocatură, precum și echipele de management și suport ale unor companii din energie, industrie, farma sau comerț. (sursa: Cushman & Wakefield Echinox)
