EY: Peste jumătate dintre antreprenori consideră că România va oferi un mediu de afaceri prietenos în maximum 10 ani

De asemenea, 62% dintre antreprenori consideră că educația antreprenorială s-a îmbunătățit în România în ultimul an, față de 58% în ediția din 2014 a studiului, 50% spun că aspectele de natură fiscală reprezintă cel mai mare obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România, iar 65% dintre antreprenori cred că eșecul în afaceri este penalizat de către societate.

Astfel, studiul semnalează că 34% dintre antreprenorii români care au răspuns chestionarului EY "Antreprenorii vorbesc — Barometrul antreprenoriatului românesc 2015" se așteaptă ca România să ofere un mediu prietenos pentru dezvoltarea afacerilor într-un orizont mediu de timp (5-10 ani), în timp ce 21% dintre ei se așteaptă ca acest lucru să se întâmple într-un orizont scurt de timp (3-5 ani). Dacă 55% dintre antreprenori indică un orizont de maxim 10 ani, 19% dintre antreprenori sunt mult mai pesimiști. Aceștia din urmă consideră că România are nevoie de cel puțin 30 de ani pentru a deveni un mediu pro-business.

Aproape 50% dintre respondenți indică aspectele de natură fiscală, precum impredictibilitatea reglementărilor, complexitatea fiscalizării și nivelul taxelor, ca reprezentând cel mai mare obstacol în crearea și dezvoltarea unei afaceri în România.

De asemenea, din analiza cuvintelor utilizate de antreprenori pentru a indica obstacolele cele mai importante în dezvoltarea afacerilor se observă faptul că lipsurile le marchează activitatea, fie că este vorba despre lipsa predictibilității fiscale, a resurselor umane calificate, a susținerii antreprenorilor de către administrațiile locale și centrale, lipsa incubatoarelor de afaceri sau a resurselor financiare.

La fel ca la ediția anterioară a studiului, dintre cei 5 piloni care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului, educația și formarea antreprenorială reprezintă singurul factor perceput de majoritatea antreprenorilor ca având o evoluție pozitivă: 62% dintre antreprenori consideră că acest factor s-a îmbunătățit în România în ultimul an, față de 58% în ediția din 2014.

Pe de altă parte, 42% dintre respondenți au indicat o îmbunătățire a culturii antreprenoriale, 37% cred că ajutorul oferit de organizațiile specializate în dezvoltarea antreprenoriatului a cunoscut o evoluție pozitivă, iar 30% că accesul la finanțare s-a îmbunătățit. Doar 20% dintre respondenți consideră că reglementarea și fiscalizarea au cunoscut o evoluție pozitivă în 2014.

În viziunea antreprenorilor români, top 5 măsuri guvernamentale care ar susține dezvoltarea afacerilor românești pe termen scurt sunt: reducerea poverii fiscale și acordarea de facilități fiscale (45%), reducerea birocrației și simplificarea legislației, în special a Codului fiscal (15%), oferirea de garanții de stat pentru credite, mai ales pentru start-up-uri (8%), îmbunătățirea colaborării și comunicării între mediul public și cel privat (7%) și stabilitatea mediului fiscal (5%).

Potrivit sursei citate, 82% dintre respondenți consideră accesul la finanțare dificil sau foarte dificil, în scădere cu 6 puncte procentuale față de ediția anterioară a studiului. Top 3 instrumente de finanțare cu impact pentru companiile antreprenoriale sunt creditele bancare, fondurile europene și microfinanțarea.

În privința ariilor de acțiune ale Guvernului, antreprenorii români consideră următoarele măsuri ca fiind cele mai potrivite pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al companiilor antreprenoriale: facilitățile fiscale pentru investițiile în companii mici (26%); oferirea de garanții pentru credite (20%); impozitarea redusă a câștigurilor de capital (18%); eșecul în afaceri este penalizat.

Studiul mai subliniază că frica de eșec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului. Un procent de 65% dintre antreprenori consideră că eșecul în afaceri este penalizat de societatea românească, fiind perceput ca o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri (37%), o nereușită în carieră (17%) sau indică lipsa abilităților necesare pentru a fi antreprenor (11%). Doar pentru 29% dintre antreprenori eșecul în afaceri este un prilej de învățare.

Programele specifice de educație antreprenorială (56% dintre răspunsuri) sunt pentru întreprinzătorii români cele mai reprezentative pentru îmbunătățirea percepției asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră în rândul tinerilor. Pe locul al doilea, cu 22% dintre opțiuni și în creștere față de anul trecut, s-au situat programele guvernamentale care susțin antreprenoriatul.

În același timp, antreprenorii oferă mentorat celor aflați la început: 68% mentorează antreprenori de start-up-uri într-un cadru organizat sau informal.

Potrivit studiului EY, dintre formele de ajutor coordonat oferite de asociații și instituții specializate, antreprenorii consideră incubatoarele și acceleratoarele de afaceri ca având pe termen lung cel mai important rol în dezvoltarea antreprenoriatului, urmate de programele guvernamentale pentru start-up-uri. În România, aceste programe sunt coordonate de Direcția Politici Antreprenoriale și Implementare Programe pentru IMM-uri, din cadrul Ministerului Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri.

'Antreprenoriatul este una dintre forțele majore care schimbă lumea așa cum o știm, manifestându-se din ce în ce mai puternic în țările cu tradiție antreprenorială, dar și în țările emergente. Antreprenoriatul se schimbă și el, tot mai mulți tineri înființându-și propria companie. Aproape 50% dintre antreprenorii de la nivel mondial au între 25-44 de ani. De asemenea, tinerii între 25-34 de ani sunt cea mai antreprenorială grupă de vârstă. Provocarea majoră pentru tinerii și antreprenorii români este să țină pasul cu aceste evoluții rapide care au loc la nivel mondial. Aceeași provocare o au în egală măsură și instituțiile publice. Problemele legate de reglementare (complexitatea fiscalizării, birocrația, lipsa predictibilității fiscale) sunt cele mai presante aspecte pentru IMM-urile românești, față de creșterea bazei de clienți, care reprezintă cea mai importantă problemă pentru IMM-urile din Uniunea Europeană', spune Bogdan Ion, country managing partner, EY România.

Studiul EY România privind percepția antreprenorilor români asupra mediului antreprenorial local are la bază răspunsurile la un chestionar online a 369 de antreprenori, analiza unor indicatori economici și sociali cantitativi, concluziile unor mese rotunde organizate cu antreprenorii și analiza a peste 100 de bune practici și inițiative guvernamentale din țările G20 și România. Dintre respondenții la chestionar, 49% au afaceri de sub 1 milion euro, 31% afaceri între 1-5 milioane euro, 10% între 5-15 milioane euro, iar 10% venituri de peste 15 milioane euro. Cei mai mulți respondenți provin din București (39%) și județele Cluj (8%), Brașov (7%) și Timiș (7%).

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajați în peste 700 de birouri din 150 de țări. (Sursa: AGERPRES)