Dacă menţionaţi Bucureştiul, multe persoane din Europa de Vest îşi vor aminti căderea fostului dictator Nicolae Ceauşescu în 1989 şi de sărăcia care a cuprins ţara atunci când s-a luptat să se debaraseze de trecutul comunist.

Aceste imagini aparţin însă unei alte epoci, povesteşte Adrian Barbu, 64 de ani, un om de afaceri român stabilit în Elveţia, care vizitează acum în mod regulat capitala - oraşul tinereţii sale - în cadrul activităţii sale de patron al unei firme de consultanţă farmaceutică.

'La sate, poate nimic nu s-a schimbat, însă Bucureştiul este o lume diferită. Este, într-adevăr, un loc destul de occidental, cu zgârie-nori, mall-uri, birouri şi hoteluri. Bucureştiul are acelaşi nivel de lux pe care l-ai putea avea în orice oraş vest-european', adaugă el, împărtăşind ideea multora dintre actorii din sectorul imobiliar pentru spaţiile comerciale.

'Imaginea generală a României în străinătate, în special în rândul acelora fără un trecut local, este una proastă, însă companiile şi angajaţii acestora, care au lucrat, de fapt, aici sunt în general mulţumiţi', explică Gijs Klomp, managing director la JLL, o firmă de consultanţă în domeniul imobiliar.

Klomp aminteşte de companii care, după o investiţie iniţială, s-au extins, pe baza unei prime experienţe favorabile. 'Este vorba de Renault (constructorul francez de automobile), care a cumpărat fabrica de automobile Dacia şi, ulterior, a investit masiv în România, inclusiv în facilităţi de cercetare şi dezvoltare', explică el.

Alte exemple sunt companii precum Hewlett-Packard şi Oracle, care au început iniţial cu operaţiuni mici, însă s-au extins până la a crea companii 'masive' de servicii partajate şi operaţiuni de cercetare şi dezvoltare, explică acesta. 'Ca estimare, după spaţiul de birouri închiriat, Oracle şi HP au împreună circa 5.500 angajaţi în România', precizează Klomp.

Cu toate acestea, mediul propice existent la Bucureşti nu a ajutat atunci când criza globală a lovit prima dată, astfel că, în pofida unei creşteri economice rapide în perioada premergătoare aderării la UE în 2007, România a intrat într-o recesiune profundă în 2009.

Vestea bună, notează Financial Times, este că Bucureştiul pare să se îndrepte spre o revenire mai repede, cel puţin prin comparaţie cu capitala Ungariei, Budapesta.

Spre exemplu, potrivit JLL, noile spaţii au ajuns anul trecut la 119.000 de metri pătraţi. Deşi această cifră reprezintă doar o treime din cifra din 2009, ea este de 2,5 ori mai mare decât cea din 2012, şi a împins spaţiul total de birouri la nivelul de 2 milioane de metri pătraţi.

Pe de altă parte, mai mulţi actori din industrie susţin că cifrele globale maschează variaţiile mari existente pe piaţă.

'Bucureştiul, poate într-o măsură mai mare decât alte pieţe din regiune (...), prezintă o diferenţă uriaşă între locaţiile centrale, unde ratele de neocupare sunt de sub 10%, şi sub-pieţele cel mai puţin favorizate, unde o treime din spaţiu poate fi liber', explică Ingrid Gratzer, cercetător de piaţă la Erste Group Immorent, divizia de finanţare imobiliară şi de dezvoltare a Erste Bank Austria.

Gratzer aminteşte de cazul zonelor Pipera şi Băneasa, unde s-a construit frenetic anterior, însă unde azi leasing-ul este limitat de lipsa infrastructurii. 'Ratele de neocupare în aceste zone sunt cele mai mari din Bucureşti, situându-se la 35%', adaugă Gratzer.

Situaţia din sectorul imobiliar este, de asemenea, complicată de diferenţa de calitate dintre spaţiile de birouri disponibile. Anul trecut, biroul din Bucureşti al firmei de consultanţă în domeniul imobiliar CBRE a reevaluat complet sistemul său de clasificare al pieţei de birouri, folosind o metodă de evaluare strictă, bazată pe 10 de criterii, care a retrogradat circa 200.000 metri pătraţi de birouri, evaluaţi la clasa A, la spaţiu de birouri de categorie inferioară. În consecinţă, CBRE a clasificat doar 800.000 de metri pătraţi drept spaţii aparţinând clasei A dintr-un total de 2,13 milioane de metri pătraţi, restul fiind considerat spaţiu de clasa B.

'Există o diferenţă substanţială între performanţele proprietăţilor aparţinând clasei A, cu o rată de neocupare de 10,7% la sută, şi cele din clasa B, unde rata de neocupare depăşeşte 18%', a declarat Răzvan Iorgu, managing director la CBRE România.

Piaţa de investiţii îşi revine, de asemenea, încet. Astfel, potrivit JLL, investiţiile se situau anul trecut la 330 de milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2012, cu activităţile de retail reprezentând 64% din volumul acestora.

În condiţiile unei creşteri economice care a atins 3,5% anul trecut (amplificată de un salt de 5,2 procente în ultimul trimestru), starea de spirit este din ce în ce mai bună, notează Financial Times.

Băncile - extrem de prudente în privinţa creditelor începând cu 2009 - au devenit, de asemenea, mult mai deschise în ultimul an, explică Răzvan Iorgu, adăugând că există acum finanţare pentru proiectele potrivite, dacă acestea sunt bine pregătite.

Cu toate acestea, România nu dispune încă de infrastructura rutieră şi feroviară adecvată pentru a-şi îndeplini potenţialul economic. Guvernul, susţine Gijs Klomp, ar trebui să facă mai multe în această privinţă, prin oferirea unui 'mediu politic mai stabil, inclusiv a unei susţineri mai bune şi mai coordonate pentru companiile care se gândesc să investească în România'. (sursa: economica.net)