Discuţiile despre transformarea Gării de Nord într-un obiectiv comercial şi public modern au început cu mulţi ani în urmă, ba chiar în 2011 s-a ajuns până la semnarea unui memorandum între ministerele transporturilor din România şi Belgia ce prevede cooperarea în vederea modernizării infrastructurii de transport din Bucureşti, proiect care include şi schimbarea la faţă a Gării de Nord. Ca şi în cazul celorlalte proiecte propuse pentru modernizarea celui mai important nod feroviar din România şi pe acesta s-a aşternut praful şi a fost înghiţit de birocraţie.
Noul proiect prezentat de arhitecţi a începul cu un studiu de fezabilitate realizat încă din 2014 care propunea coborârea în subteran a liniilor de cale ferată şi crearea unui spaţiu care să devină o esplanadă verde. Partea dintre gară şi pasajul Basarab urma să devină un centru de afaceri, iar în zonele de triaje a fost prevăzută construcţia a două eco-cartiere.
În 2016, proiectul a fost remodelat şi eficientizat, astfel încât s-a ajuns la o soluţie tehnică care cuprinde o Eurogară cu două terminale: Gara principală (Terminalul A) se propune a fi mutată la o distanţă de circa 1,3 km, la nord de Podul Grant. Ea ar fi legată de mijloacele de transport în comun de pe Calea Griviţei şi s-ar construi simultan cu un mall adiacent. Întregul ansamblu ar fi legat de Gara de Nord actuală (Terminalul B) printr-o spină urbană densă, cu clădiri de birouri, centru de afaceri, clădiri administrative şi săli de conferinţe, un eco-cartier şi dotări comerciale, culturale şi de agrement. Soluţia propune o legatură rapidă de tip monorail (ca la aeroporturi) între cele doua terminale.
„În competiţia mondială intensă, România are avantajul strategic de poartă între est şi vest şi poate deveni un nod cheie pe acest parcurs şi un centru de transport intermodal. Pentru realizarea acestui deziderat, Gara de Nord şi întreaga zonă de regenerare urbană din jurul ei trebuie să devină o eurogară cu tren de viteză, care să lege Bucureştiul de marile oraşe ale ţării şi de capitalele ţărilor învecinate. Un asemenea proiect ambiţios ar atrage investiţii în Capitală şi în ţară şi ar transforma zona într-un puternic motor al dezvoltării economice şi sociale“, spune urbanistul Mircea Enache, directorul CEP şi preşedinte al companiei EMI Systems, Inc. din Washington şi al International Urban Alliance.
Suprafaţa desfăşurată totală care poate fi construită în jurul Gării de Nord, pe cele 48 hectare, se apropie de 1,5 milioane de metri pătraţi, iar valoarea de piaţă finală a întregii dezvoltări urbane se ridică la aproximativ 2,4 miliarde de euro. ONG-ul propune realizarea proiectului într-un parteneriat public-privat în două etape de dezvoltare. În această formulă investiţia ar putea începe să fie amortizată încă din cel de-al treilea an de funcţionare a zonei de mall şi birouri.
Acest studiu de fezabilitate realizat de către CEP este doar primul pas pentru modernizarea zonei Gării de Nord, pentru implementarea proiectului fiind nevoie de deschiderea dialogului dintre administraţia centrală (Ministerul Transporturilor şi Compania CFR) şi Primăria Municipiului Bucureşti.
Proiectul discutat cu belgienii prevede realizarea unui nivel suprateran şi a altor două subterane: o linie pentru tren suburban şi una pentru metrou. Partea supraterană ar trebui să cuprindă spaţii comerciale, adică o dezvoltare de tip mall. Rămâne de văzut dacă autorităţile române vor avea mai multă inspiraţie în atragerea investitorilor privaţi deja activi pe piaţa locală, după modelul ţărilor vecine (sursa: capital.ro)
