Cu cât angajatul are o vechime mai mare în muncă, costurile cresc, totuşi, semnificativ.
Astfel, potrivit scenariului ce presupune vechime mare în muncă, România se situează pe locul III în ceea ce priveşte costurile cu concedierea, conform studiului realizat de Deloitte Legal, reprezentată în România de Reff & Asociaţii.
Studiul corelează procedurile de concediere din 31 de ţări şi arată că ţările din Europa Occidentală se confruntă, în general, cu costuri mai mari comparativ cu cele din Europa Centrală. Pentru fiecare scenariu, studiul ia în calcul costul mediu pe care un angajator trebuie să-l suporte într-o ţară pentru a înceta raporturile de muncă cu un angajat şi pentru a ajunge la o înţelegere privind încetarea contractului de muncă fără a ajunge în instanţă.
În toate ţările participante la studiu, vechimea într-o companie este factorul determinant în stabilirea nivelului costurilor cu concedierea. Cu toate acestea, mai mult de jumătate din ţările participante la studiu au stabilit o limită maximă în ceea ce priveşte compensaţia pe perioada de preaviz sau pentru încetarea contractului de muncă, sau cu privire la ambele situaţii.
Cea mai mare creştere a costurilor cu concedierea este determinată de indeminzaţia pentru concediere fără temei legal. În medie, costul asociat unei astfel de concedieri este cel puţin de două ori mai mare faţă de costurile asociate unei concedieri din motive obiective. De pildă, în Irlanda, factorul cost pentru angajator poate ajunge la 10, în timp ce în alte ţări ca Cehia, Grecia sau Portugalia, angajatorii nu suportă costuri mai mari în cazul concedierii fără motive obiective. (sursa: jurnalul.ro)
