Remunerarea executivilor (21%), pe de o parte, și criza financiară globală alături de anti-corupție și anti-fraudă (16%), pe de altă parte, sunt pe primele locuri în preocupările directorilor din România, arată raportul Deloitte — 'Global Director 360°: Growth from all Directions'.
La polul opus, printre problemele care îi preocupă cel mai puțin pe președinții consiliilor de administrație se numără talentele, planificarea succesiunii la conducerea companiei, concurența și mediul, întrucât niciunul dintre respondenții români nu au arătat interes față de aceste subiecte. Mai mult, aceste subiecte nu reprezintă priorități nici în viitorul apropiat.
'Este surprinzător să vedem că, deși directorii consideră strategia și performanța drept probleme esențiale, atunci când vine vorba de talente și planificarea succesiunii, aceste teme lipsesc din agenda lor, ceea ce poate contrazice intuiția, în multe privințe. De asemenea, în contextul discuțiilor recente legate de incidente privind securitatea informațională și furtul de date, este surprinzător că nu vedem un număr mai mare de directori luând în calcul riscurile asociate acestei probleme. Incapacitatea de a lua măsuri preventive în vederea protejării contra atacurilor informatice implică riscuri enorme pentru organizații. Aceste riscuri pot expune organizațiile la deficiențe de control intern și risc reputațional, care, în ultimă instanță, pot duce la pierderi financiare', a declarat Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România.
Studiul Deloitte oferă perspectiva a 317 directori din consiliile de administrație din companii publice și private din 15 țări din regiune. Studiul evidențiază evoluția preocupărilor legate de guvernarea corporativă, reglementare și conformitate, pe care companii din întreaga lume o au, în contextul provocator al mediului de afaceri actual.
'Problemele globale identificate de raport se regăsesc și pe agenda consiliilor de administrație din România. Aceste rezultate pot fi un indiciu conform căruia consiliile de administrație își schimbă orientarea de la politici de austeritate la performanță', a spus Ahmed Hassan.
În următoarele 12 până la 24 de luni, perspectiva se schimbă ușor: în timp ce strategia și performanța rămân în topul priorităților directorilor (58%) alături de reglementare, guvernanță și conformitate (37%), creșterea afacerii câștigă teren în agenda acestora (de la 5% la 37% în viitor). În mod suprinzător, remunerarea executivilor este ștearsă complet din agenda directorilor, întrucât niciunul nu o mai ia în calcul. Mai mult, anti-corupția/anti-frauda nu mai sunt teme atât de importante, procentul respondenților interesați de aceste teme scăzând de la 16% la 5%.
Structura operațională câștigă teren semnificativ pe agendele viitoare ale directorilor, întrucât 16% dintre respondenți consideră că este o arie de interes. Cu toate că 5% din cei chestionați au răspuns inițial că sunt preocupați de diversitate, niciunul din directori nu s-a mai arătat interesat de această temă, în perioada următoare.
Conform rezultatelor pentru România ale studiului Deloitte, procesele de evaluare ale consiliilor de administrație nu sunt suficient de solide în condițiile în care mai puțin de jumătate din directorii chestionați sunt de părere că procesele de evaluare a performanțelor consiliilor sunt suficient de solide. Impresia generală este că evaluările reprezintă o arie care trebuie îmbunătățită.
Rezultatele evaluărilor performanțelor consiliilor de administrație nu influențează schimbarea — respondenții din România cred, în bună măsură, că rezultatele evaluării performanțelor nu influențează schimbarea, însă o minoritate puternică (37%) este de altă părere.
În România, politicile privind diversitatea în consiliile de administrație sunt implementate mai puțin decât media globală (26% în Romania versus 37%, la nivel global), similar cu majoritatea statelor membre UE. Acest aspect este de așteptat să se schimbe întrucât, la nivelul UE, sunt adoptate directive cu privire la acest aspect.
Interacțiunea acționarilor cu consiliile de administrație este de așteptat să crească — majoritatea copleșitoare a respondenților din România cred că nivelul lor de interacțiune cu acționarii va crește, în perioada următoare. Această tendință ar putea obliga consiliile de administrație să adopte proceduri și politici mai transparente, permițând astfel acționarilor să acceseze informații disponibile până acum doar pentru consiliile de administrație și management.
Raportul mai arată că social media nu este folosită de majoritatea consiliilor de administrație — aproape două treimi din directorii chestionați afirmă că nu folosesc social media, lucru care coincide cu tendința globală. Cu toate acestea, directorii sunt aparent interesați de folosirea social media ca instrument de marketing.(sursa: AGERPRES)
