În ultimii ani s-au intensificat discuţiile legate de momentul oportun pentru aderarea României la zona euro, fiind vehiculate mai multe ţinte potenţiale.
Guvernul discută acum ca data oficială de aderare a României la zona euro să fie 1 ianuarie 2019, au declarat pentru ZF surse oficiale.
La sfârşitul anului trecut premierul Victor Ponta spunea că ar fi potrivită adoptarea monedei euro în anul 2018, când se aniversează centenarul Marii Uniri de la 1918. Dar, în discursurile unor oficiali au apărut şi termene mai îndepărtate.
Rămâne întrebarea cât de pregătită va fi România să facă pasul spre euro în 2019, analiştii susţinând că această ţintă este foarte ambiţioasă.
„Este extrem de important ca toate aceste realizări economice să fie de durată, să putem să îndeplinim planul de convergenţă pe care ni l-am asumat pentru ca România să se ridice la standardele economice şi sociale ale UE, iar obiectivul intrării în spaţiul euro în 2019 să fie atins“, a declarat ieri Victor Ponta, înaintea şedinţei de guvern.
Autorităţile române trimit, ca în fiecare an, la Bruxelles, programul de convergenţă, iar sursele citate afirmă că 1 ianuarie 2019 este noua ţintă a guvernului pentru trecerea la zona euro. În documentul transmis anul trecut nu a fost menţionată o ţintă, ci doar faptul că angajamentul de adoptare a monedei euro este menţinut „pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal şi real de convergenţă“.
Programul de convergenţă nu a apărut ieri pe lista actelor normative aprobate de guvern.
Din punctul de vedere al criteriilor de la Maastricht - care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică, România va fi pregătită teoretic încă din vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II), însă acestea nu mai sunt suficiente, fiind necesară şi recuperarea decalajelor legate de nivelul de trai, după cum a declarat şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Cele mai importante probleme legate de adoptarea euro sunt în continuare cele care se referă la criteriile de convergenţă reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor, care reprezintă doar jumătate din media UE.
Guvernatorul BNR spunea în februarie că Bucureştiul şi zona Ilfov ar putea intra imediat în zona euro din punctul de vedere al dezvoltării, dar trebuie să intre „toată România“.
Isărescu a adus în discuţie nivelul redus al PIB/locuitor şi a susţinut că pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE ar fi necesari 10 ani cu un diferenţial de creştere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, şapte ani cu un diferenţial de 3 puncte procentuale pe an sau cinci ani cu un diferenţial de 4 puncte procentuale pe an faţă de media UE.
Majoritatea analiştilor au spus în ultimul an că văd probabil anul 2021 pentru adoptarea euro, având în vedere stadiul reformelor structurale şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt.
„Consider că 2019 este o ţintă ambiţioasă. Economia s-a ajustat semnificativ din 2009 până în prezent şi poate atinge în scurt timp criteriile nominale de aderare la zona euro. Însă, PIB/locuitor în România se afla la finalul anului 2013 la doar 50% din media Uniunii Europene, iar dinamica de creştere prognozată în prezent este insuficientă pentru a asigura o convergenţă până în 2019“, afirmă Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.
Economia României a crescut anul trecut cu 3,5% comparativ cu anul 2012, depăşind cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. A fost cea mai bună evoluţie a economiei din ultimii cinci ani, iar la nivelul blocului comunitar România a fost pe podium anul trecut, fiind depăşită doar de Letonia. Pentru întregul an 2014, estimările analiştilor privind avansul PIB sunt cuprinse între 2 şi 3,5%.
Analiştii şi chiar reprezentanţii unor instituţii financiare internaţionale au arătat că o ţară ca România are nevoie de ritmuri de creştere economică de cel puţin 4% pe an pentru a reduce decalajele structurale şi a converge către nivelul de trai din zona euro. Laura Tuck, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, a declarat recent pentru ZF că România are nevoie să stimuleze creşterea economică chiar până la rate de 5-6% pentru a ajunge la nivelul de trai existent la nivel european, astfel că trebuie să continue reformele structurale şi să menţină cadrul macroeconomic prudent.
Stabilirea unei ţinte de aderare la zona euro poate avea efecte benefice atâta timp cât va fi folosită ca ancoră pentru implementarea unor reforme structurale, susţine economistul de la UniCredit Ţiriac Bank.
Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei la euro pentru ţările care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme profunde.
Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia şi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru aderarea la zona euro. (Sursa: zf.ro)
