Raportul semnalează că, în urma crizei financiare globale, antreprenorii au rămas mult mai dependenţi de finanţarea proprie, în timp ce noi surse de finanţare antreprenorială, cum ar fi prin crowdsourcing, câştigă în popularitate.

 

"Criza financiară recentă, cea mai gravă din ultimii 80 de ani, a avut un efect profund asupra vieţii economice precum şi a peisajului antreprenorial. Chiar dacă a scăzut costul mediu al începerii unui business, accesul la finanţare rămâne una dintre cele mai serioase probleme cu care se confruntă firmele din multe ţări, în special întreprinderile mici şi mijlocii", spun autorii raportului.

 

Raportul special 2015-2016 al Global Entrepreneurship Monitor asupra Finanţărilor pentru Antreprenori a studiat modele antreprenoriale de finanţare din întreaga lume. Acest tip de raport, care se bazează pe datele colectate în timpul ciclului anual de cercetare, a fost lansat în urmă cu 10 ani. De atunci, disponibilitatea fondurilor, sursele de finanţare, precum şi costul începerii unei afaceri au evoluat. De exemplu, în 2004 suma medie necesară pentru a începe o afacere era de 54.000 dolari şi în 2006 de 65.000 de dolari. În 2015, suma mediană a fost de doar 13.000 de dolari, sumă de care se apropie şi România.

 

La nivel global, 95% dintre antreprenorii folosesc fonduri cu caracter personal atunci când încep o afacere. Israel şi Spania, cu 79%, raportează cel mai mic procent de antreprenori care folosesc banii lor proprii ca sursă de finanţare. În acelaşi timp, proporţia de investiţii proprii variază foarte mult, de la un minim de 47%, în Burkina Faso şi Senegal, la 98% în Indonezia. La nivel mondial, această proporţie a crescut de asemenea, în medie: dacă în 2004 antreprenorii au furnizat 66% din capitalul afacerii, în 2015 ei contribuie cu până la 72%. Întreprinzătorii români contribuie cu banii personali pentru a acoperi în medie 66% din bugetul pentru demararea afacerii.

 

Comparativ cu bărbaţii, femeile antreprenor raportează că au nevoie de mai puţini bani pentru a începe o afacere. În România se observă un relativ echilibru, cu o diferenţă de numai 1.000 de dolari între femei şi bărbaţi. În Canada se înregistrează cel mai mare decalaj între femei şi bărbaţi: aceştia declară ca au nevoie de 8,5 ori mai multe fonduri decât femeile. Fac excepţie doar două economii: Slovenia şi Finlanda, unde bugetele sunt egale.

 

Pentru mulţi întreprinzători, propriile economii, precum şi contribuţii din partea vecinilor, familiei şi prietenilor au jucat un rol important, iar investiţiile din afara acestor cercuri au fost mai rare.

 

Băncile rămân o sursă importantă de finanţare în toate regiunile. Contribuţiile de finanţare ale acestora variază de la un sfert dintre antreprenorii din Africa, Asia şi Oceania, până la o treime din întreprinzători în America de Nord.

 

Fondurile guvernamentale joacă, de asemenea, un rol şi sunt cele mai ridicate în America de Nord şi Europa. În România, 26% dintre întreprinzători împrumută de la bănci şi 27% beneficiază de fondurile guvernamentale.

 

Raportul arată însă că formele tradiţionale de finanţare sunt tot mai mult suplimentate de surse noi: creditare peer-to-peer, crowdfunding, micro-finanţare şi cooperative comunitare. În acelaşi timp, industriile, modelele de afaceri, precum şi conceptul de "piaţă" sunt redefinite de tehnologia mobilă.

 

Global Entrepreneurship Monitor (GEM) este studiul cel mai cunoscut din lume în domeniul antreprenoriatului. GEM este o resursă de încredere în domeniul antreprenoriatului pentru organizaţiile internaţionale cheie, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite, Forumul Economic Mondial, Banca Mondială şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), oferind seturi de date personalizate, rapoarte speciale şi opinii de experţi. (sursa: capital.ro)