Deși clădirile inteligente au devenit realitatea companiilor moderne și auzim tot mai des vorbindu-se despre conceptele Smart Building și Smart City, un pilon important este adoptarea acestor două concepte la nivelul spațiilor de lucru. Clădirile inteligente integrează și gestionează informațiile, ocupanții, sistemele clădirii, materialele și construcția ca un întreg sistem adaptabil, pentru a obține performanța clădirii din punct de vedere al energiei, eficienței, longevității clădirii, confort și grad de satisfacție al ocupanților.
Prima sesiune a conferinței a fost deschisă de Lucian Anghel - Fondator și CEO, FMS și EnergyPal Romania care a prezentat rezultatele studiului ”Eficiența energetică în companiile din România”, realizat de EnergyPal, singurul studiu realizat în România pe această temă. Pe baza răspunsurilor primite de la companii din 10 sectoare industriale, studiul arată care sunt beneficiile pe care le identifică companiile ca derivând din măsurile de eficiență energetică. ‘Față de anul trecut numărul de companii care au implementat soluții de eficiență energetică a crescut la 79% față de 66% în 2018’, a menționat Lucian Anghel. Acesta a mai adaugat: ‘62% dintre companii, față de 55% anul trecut, spun că au doar contor general de utilități și numai 17% au și contorizări detaliate cu citire automată. 64% din companiile respondente spun că nu au un sistem de contorizare inteligent pe echipamentele principale.’
Prima sesiune de dezbatere a vizat subiecte precum tendințele din Smart Building și importanța conectivității unei clădiri inteligente cu un întreg ecosistem, care să creeze conceptul de Smart City. ‘E important să avem smart people care știu să implementeze tehnologia. Toate elementele unui oraș inteligent trebuie conectate.’, a spus Florin Nemțanu - Associate Professor, Universitatea Politehnica București; Director, ITS Master Programme. Acesta a vorbit despre astfel de tehnologii și din prisma mobilității, mai precis MAAS (Mobility As A Service). Florin a precizat că o integrare corectă într-un ecosistem de tipul Smart City a tehnologiilor care țin de mobilitate ar trebui să ia în considerare infrastructura de transport, vehiculele, echipamentele, transportul public, parcările, transportul privat, bicicletele/trotinetele, precum și mersul pe jos. ‘De exemplu, putem vorbi despre monitorizarea pe bază de senzori pentru a determina numărul pietonilor într-un anumit timp orar pentru a modifica timpii de la semafor.’
Observăm că aceste concepte nu sunt noi, însă în ultimii ani au explodat. Ce este nou? Integrarea acestora în spațiile de lucru cu obiectiv de retenție a angajaților. Se schimbă modul de lucru, generațiile, iar angajatorii au nevoie de incentives pentru a loializa și a reține angajații. ’Digitalizarea, IoT, AI sunt tendințe pe care le adoptăm din ce în ce mai mult. În România, într-adevăr, încă se tatonează terenul, însă sunt dezvoltatori care investesc destul de mult în zona asta. Mai mult decât atât, ar trebui să existe o relație sănătoasă încă din faza de autorizare și etapa de construcție între dezvoltatori și echipele care vor integra soluțiile tehnice de tip smart pe toate segmentele: wellbeing, commuting s.a.m.d.’, a punctat Adrian Ursulean - Head of Property Management România, CTP România.
Mihaela Gușă - Building Market Segment Manager, Schneider Electric România a vorbit mai departe despre importanța managementului energiei pentru tablouri de joasă și medie tensiune, serviciu pe care Schneider Electric îl oferă clienților săi prin intermediul platformei Future Ready, pentru a crește siguranța oamenilor și bunurilor, a fiabilității și a eficienței energetice și operaționale, și pentru a asigura conformitatea cu standardele (unde ROI poate fi atins în mai puțin de doi ani).
‘Propunem soluții de Ecostruxure care se înseamnă: produse sau echipamente conectate, edge control - adică aplicații care permit control și monitorizare locale realizate de personal care poate interveni în caz de probleme. Controlul local este esențial. Oferim clienților noștri o platformă de control care asigură un nivel scăzut de complexitate pentru toate fazele unui proiect: proiectare, punere în funcțiune, monitorizare. Soluțiile Ecostruxure înseamnă inclusiv Apps, Analytics & Services, Cyber Security și servicii de cloud.’, susține Mihaela.
În cea de-a doua sesiune a discuțiilor invitații noștri și-au îndreptat atenția către noile tehnologii din prisma ocupanților sau a chiriașilor. Aceștia au accentuat că este esențială o discuție deschisă între partea publică și partea privată pentru utilizarea echipamentelor green. Integrarea conceptelor de Smart Mettering, a BMS-urilor trebuie să existe de la început, chiar dacă acestea reprezintă un cost suplimentar pentru dezvoltator. ROI este pe măsură și se consolidează poziționarea în piață: rămâi relevant și aduci ce este mai bun. ‘Din punct de vedere operațional, se pot atinge savings de 25-30% de consum prin sisteme inteligente și gestionarea corectă a acestora.’, a afirmat Lucian Anghel - Fondator și CEO, FMS și EnergyPal Romania.
Dacă vorbim despre impactul clădirilor inteligente față de mediul înconjurător, Răzvan Nica - Managing Director, BuildGreen a spus că ‘Smart Buildings se pot asocia cu clădirile sustenabile. Impactul poate însemna reducerea costurilor în ceea ce privește energia printr-un management inteligent. Certificatele verzi promovează atingerea acestor niveluri de performanță, reducerea consumului de energie, astfel încât toți cei implicați să beneficieze de cele mai bune condiții de confort. E important ca cei care vor folosi clădirea să fie implicați și să își spună punctul de vedere.’
De asemenea, cadrul legislativ nu este reglementat astfel încât clădirile nou construite sau cele vechi să ajungă la niște standarde minime care să asigure buna funcționare a acestora și siguranța oamenilor, dar un alt aspect important este ca oamenii să înțeleagă și să fie educați în această direcție. ‘Dacă luăm exemplul unui incendiu major, emoția socială e mare, însă avem nevoie și de un cadru legislativ coerent și adecvat.’, a subliniat Cristian Șoricuț - Vicepreședinte, A.R.T.S- Asociația Română pentru Tehnică de Securitate. ‘Directiva UE, conform căreia din 2020 clădirile private nu vor mai primi autorizație de construcție dacă nu vor implementa tehnologii verzi.’, a mai adaugat Cristian.
În ceea ce privește Inteligența Artificială, Alexandra Cernian - Lector universitar, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnică București a spus că ‘pe unii îi sperie, pe alții îi fascinează. Ar rebui să ne adaptăm și să ne recalibrăm tendințelor. Pentru piața forței de muncă există acest trend al automatizărilor pentru activitățile de rutină. Ne vom confrunta din punct de vedere social cu o problemă. Oamenii înlocuiți de roboți vor avea o problemă de reorientare. De exemplu, în call centers există deja implementate centre de suport unde nu mai există operatori umani. Cât despre sistemele IoT, știm deja că sunt sisteme bazate pe autoînvățare, rețele de senzori care măsoară diverși parametri din clădiri, lucru care poate conduce la o mai bună supraveghere.’
Pentru a ne alinia unui standard minim, Alexandru Theodor Miculaș - Head of Facility management FMS a punctat faptul că elementele unie clădiri smart țin și de echipa de implementare: ‘Echipa ar trebui privită ca un ecosistem dinamic. Avem proiecte diferite, asta înseamnă că și planurile de mentenanță sunt diferite. De exemplu, IoT ne ajută să realizăm mentenanța, ne pot furniza date care ne ajută să ne dăm seama când un echipament urmează să se strice. Dacă vorbim de clădirile vechi, e nevoie să le aducem la standarde minime, după aceea să să venim în preîntâmpinarea chiriașilor și a nevoilor acestora la adaptarea cerințelor de operare. Avem toate resursele necesare din punct de vedere tehnic.’
Mentenanța clădirilor este de asemenea, un aspect de luat în considerare: ‘Când construim o clădire, o construim pe termen lung, pentru cel puțin 50 de ani. Însă aceasta nu poate rămâne la aceleași standarde în timp. Partea de instalații e ceva ce pe de-o parte trebuie întreținută foarte bine (uzura poate ajunge la 7-10 ani dacă instalația nu e întreținută corespunzător). După 20-25 de ani, oricum va fi nevoie de un refreshing pentru întreaga clădire. Mai mult decât atât, chiriașii din ziua de azi sunt educați, ei văd dacă o clădire e de calitate sau nu.’, a afirmat Melinda Reikli - Country Manager, S+B Gruppe AG Romania.
Conferința s-a încheiat cu workshop-ul cu tema ‘Cum poate fi îmbunătățită perfomanța unei clădiri prin automatizare?’ susținut de Lucian Anghel - Fondator și CEO, EnergyPal-TimePal Romania; Horia Voicu - Director, AFRISO România; Claudiu Bardaș - Operation Manager, FMS; Dan Alupoai - Product Manager, AFRISO România; Alexandru Hanni Alshehari - EcoStruxure Industry Engineer, Schneider Electric România; Ovidiu Sfirloaga BMS Project Manager, ENERGYPAL. Aceștia au vorbit despre BMS & IoT, contorizarea inteligentă - citirea de la distanță, automată, a contoarelor de apă - Sistemul LoRaWAN, reliability pe baze digitale – soluții Ecostruxure și de realitate augmentată.
Eveniment organizat de BusinessMark, Facilities Management Services și EnergyPal, susținut de:
CTP Invest, AFRISO și Schneider Electric România
Radio-ul oficial al evenimentului: Europa FM.
Parteneri media: Ziarul Bursa, Transilvania Business, energynomics.ro, Business24, DeBizz, Financial Market, PRwave, Financiarul, Finzoom, Tranzit, Ziare.com, MATEK, PRbox.ro, Rbe Connect, SpatiulConstruit.ro, Business Press, Administratie.ro, instalnews.ro, Misiunea Casa, Curierul Național, Jurnalul de Afaceri, Monitorul de Făgăraș, #better, proidea, ibuildinfo, InTurda.ro, Global Manager, Agenda Constructiilor, Antreprenor în România, InfoOradea, Portal Management, Depozitinfo.ro, Biroulnfo, Efden, FM Magazin, INSTALNEWS .
