Estimările privind ratele de creştere economică au fost revizuite pozitiv cu 0,1 puncte procentuale, atât pentru 2016 şi 2017, la 4,2% şi 3,7%, cât şi pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit prognozei economice de iarnă, publicată de CE joi. Anterior, Comisia a estimat, în toamnă, creştere economică pentru România de 3,5% pentru anul 2015, la 4,1% pentru 2016 şi la 3,6% pentru 2017.

"Susţinută de majorarea salariilor şi relaxarea fiscală, creşterea economică ar urma să atingă un vârf în 2016, urmat de o uşoară moderare anul următor. Inflaţia este prognozată să se accelereze de la mijlocul anului 2016, alimentată de creşterea salariilor. Din cauza reducerilor de taxe şi a creşterii cheltuielilor, deficitul bugetar se va majora substanţial. Noile iniţiative legislative vizând sectorul financiar reprezintă riscuri pentru perspectiva macroeconomică", se arată în raportul Comisiei.

Creşterea economică a României în trimestrul al patrulea a fost "surprinzător de puternică", de 3,6% faţă de trimestrul al treilea al anului anterior, având în vedere declinul semnificativ al producţiei agricole, notează Comisia.

"Consumul privat avanseză puternic, susţinut de venitul disponibil mai mare şi de revenirea creditării în lei. Investiţiile şi-au păstrat trendul pozitiv. Indicatorul de încredere economică a atins maximul a şapte ani în trimestrul al treilea, indicând o menţinere a trendului. Creşterea PIB pentru anul trecut este estimată astfel la 3,6%, cel mai raid ritm începând din 2008", potrivit executivului UE.

Cererea internă va rămâne motorul creşterii în 2016 şi 2017. Reducerea TVA la începutul anului, inflaţia negativă şi majorarea salariului minim din luna mai vor susţine consumul şi vor împinge creşterea economică până la 4,2% anul acesta.

În 2017, odată cu revenirea inflaţiei şi cu diminuarea impactului măsurilor de relaxare fiscală, creşterea consumului probabil va încetini.

"Creşterea economică este estimată să rămână, însă, peste potenţial, la 3,7%", potrivit CE.

O încredere stabilă a investitorilor, creşterea în continuare a creditării în lei şi eliminarea taxei pe construcţii speciale din 2017 vor ajuta la menţinerea unui ritm pozitiv al investiţiilor private în perioada analizată. Creşterea investiţiilor publice va încetini în acest an, odată cu declinul absorbţiei de fonduri europene, urmând să revină anul următor.

Comisia şi-a înrăutăţit aşteptările privind deficitul bugetar pentru acest an, la 3% (pe standarde ESA), faţă de 2,8% cât anticipa anterior, în timp ce pentru anul următor aşteaptă acum un deficit de 3,8%, faţă de estimarea precedentă de 3,7%.

Pentru anul trecut, deficitul bugetar este prognozat la 1,1%, cu o scădere uşoară faţă de procentajul de 1,2%, înaintat de Comisie în noiembrie anul trecut.

"În pofida creşterii economcie robuste, deficitul bugetar este estimat să urce semnificativ în intervalul de prognoză, ca urmare a reducerilor de taxe şi creşterilor de salarii", potrivit Comisiei.

Gradul de îndatorare raportată la PIB ar urma să crească de la 39% în 2015 la 42,6% în 2017. Principalul risc pentru perspectiva fiscală în 2017 şi ulterior este reprezentat de noua grilă de salarizare avută în vedere pentru sectorul public.

Inflaţia este estimată să se accelereze de la mijlocul anului, alimentată parţial de creşterile de salarii. Pentru anul 2016, executivul comunitar ia în calcul scăderea preţurilor cu 0,2%, iar pentru 2017 un avans de 2,5%. În precedentul raport, Comisia anticipa scăderea preţurilor cu 0,3% în acest an şi un avans de 2,3% anul următor.

Şomajul este estimat la 6,6% pentru anul acesta şi la 6,5% pentru anul următor, fără schimbări faţă de precedentul raport.

Trendul de scădere al ratei şomajului va continua, probabil, susţinut de avansul economic puternic. Rata şomajului va coborî, în timp ce rata de ocupare a forţei de muncă este estimată să urce. Creşterea salariului minim cu 19% în luna mai va duce la un cost mai ridicat al forţei de muncă, care va anula parţial, din perspectica competitivităţii economice, recentele creşteri de productivitate.

Comisia notează că un risc major pentru perspectiva macroeconomică este reprezentat de legea dării în plată, în timp ce o mai bună accesare a fondurilor europene şi un efect multiplicator mai puternic al măsurilor de stimulare fiscală ar putea oferi sprijin suplimentar economiei.

"Un risc major pentru perspectiva macroeconomică este potenţiala implementare a legii dării în plată în forma aprobată iniţial de Parlament. Aplicarea retroactivă a legii la creditele aflate în prezent în derulare ar putea avea un impact negativ asupra creşterii creditării, încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi asupra cererii interne. Un impact pozitiv ar putea veni ca urmare a unei atrageri de fonduri europene peste aşteptări, dar şi în contextul unui efect multiplicator mai ridicat al măsurilor de stimulare fiscală în 2016 şi 2017", se arată în raport.

La nivelul UE, prognoza de creştere economică nu a înregistrat, de asemenea, schimbări semnificative, însă Comisia notează că, în intervalul care a trecut de la precedentul raport, riscurile au crescut, în principal din cauza factorilor externi. Astfel, raportul prevede un avans de 1,9% pentru PIB al UE în acest an şi de 2% pentru anul următor.

Economia zonei euro ar urma să accelereze de la 1,6% anul trecut la 1,7% anul acesta şi 1,9% anul următor.  (sursa: mediafax.ro)