Creditarea și-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Cererea de credite a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 în sectoare precum ospitalitate, transport și depozitare, imobiliar și construcții, precum și producție. Pe de altă parte, în sectoare precum comerț și agricultură, cererea de creditea crescut, conform studiului.

Peste 60% din respondențianticipează o înăsprire a condițiilor decreditareatât pentru persoane fizice, cât și pentru companii,în principal din cauzaînrăutățirii previziunilor economice, a riscului crescut al credităriiși a toleranței mai scăzute a băncilor față de risc. Tendința de înăsprire a condițiilor de creditare a început din primul trimestru al anului 2020, conform Autorității Bancare Europene, dar într-unritm mai puțin drasticdecât evoluția din timpul crizei din 2008-2009.

Băncile din regiunea Europei Centrale și de Est și-au îmbunătățit semnificativ calitatea activelor de la criza financiară globală, au rezerve mai mari de capital șiși-au întărit pozițiile de lichiditate, subliniază studiul, așadar au intrat în perioada de scădere economicăîntr-o formă mai bunădecâtîn cazul crizei financiare. Deși se așteaptă la o revenire economică lentăîn următoarele 12 luni –în formă de U(39% din respondenți) sau L(22%) -, băncile participante la studiunu estimează o deterioraresemnificativă a calității activelor. Peste 80% din respondenți anticipeazăcă rata creditelor neperformante va crește cu maximum cincipuncte procentualepentru creditele acordate persoanelor fizice și companiilor. În mod previzibil, ei se așteaptă ca sectoare precumospitalitate, transport și depozitareșiimobiliar și construcții, care sunt cele mai afectate de pandemie, să înregistreze cele mai mari rate de credite neperformante pe segmentul persoanelor juridice.

„Volumele de credite neperformante din Europa Centralăși de Est au scăzut considerabilîn ultimii ani și au ajuns lao medie de 3,3% în primul trimestru al anului 2020, datorită creșterii economice, măsurilor de prevențieluate de autoritățile de supraveghere și bunei gestionări de către băncia acestei zone. Cu toate acestea, băncile trebuie să înceapăsă evaluezeprovocările cu care se pot confrunta clienții lor și să se pregătească pentru a putea reacționa rapidîn cazul în care efectele realeale crizei se dovedesc mai puternice decât așteptările, odată cu încheiereaperioadei de moratoriu. Cu cât vor analiza mai rapidsituația financiară a debitorilor și vor identificariscurile care ar putea fi cauzate de diverși factori (eventual chiar provizionând sumele acordate debitorilor care dau semne că ar avea dificultăți majore), cu atât mai ușor va fi pentru toate părțile implicate să găsească soluții de remediere”, a spusRadu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Viteza de reacțiedin partea guvernelor și a băncilor naționale privind măsurile anunțate pentru aatenua efectele economice negative a fost în general apreciată de băncile din Europa Centrală și de Est. Peste 60% din respondențiau spus că autoritățile locale au reacționat la timp față de pandemia de COVID-19, iar trei sferturi dintre ei cred că aplicarea moratoriului este o măsură eficientă pentru menținerea stabilității financiare.

În ceea ce privește tranzacțiile cu credite neperformante, aproape un sfert din respondențiintenționează să vândă astfel de portofolii în următoarele șase luni. Aproape 22% din respondenți au declarat căau amânat tranzacțiile de vânzare de credite neperformante pe care le aveau în desfășurare sau în pregătiredin cauza contextului actual generatde pandemia de COVID-19. De asemenea, majoritatea investitorilor spuncă intenționeazăsă continue să cumpere astfel de portofolii, în ciuda pandemiei, dar vor face o selecție mai atentă.

Împrumuturile fără garanții acordate persoanelor fizice vor dominapiața tranzacțiilor cu credite neperformante, peste o treime din bănci estimând că vor vinde portofolii provenind în principal din această clasă de active. Aceste așteptări ar putea fi explicate de creșterea din ultimii ani a ponderii împrumuturilor negarantate pentru persoane fizice în portofoliile băncilor, precum și de faptul căbăncile au vândut dejacea mai mare partea expunerilor neperformante pe segmentul companiilor, conform studiului.

Studiul privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din Europa Centrală și de Est a fost efectuat în rândul coordonatorilor departamentelor de riscși de restructurare a creditelor din Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Kosovo, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Rezultatele integrale sunt disponibile aici. (sursa: Deloitte)