Cu toții ne așteptăm ca atunci când ne aflăm într-un spațiu închis, să ne putem simti în siguranță. Un studiu realizat în Europa în iunie 2020 despre noile rutine din clădirile de birouri arată faptul că 43% din persoanele care au revenit la locul de muncă sunt preocupate de măsurile de igienizare aplicate pentru a asigura un mediu sigur.
1. Măsuri proactive și reactive
În astfel de spații se pot pune în aplicare măsuri proactive precum:
Dezinfecții periodice realizate de firme autorizate Îmbunătățirea calității aerului Folosirea unor detergenți speciali Interzicerea accesului persoanelor care prezintă anumite simptome Măsuri speciale pentru zonele aglomerate (interioare sau exterioare)În același timp este binevenită și o strategie de măsuri reactive care promovează gestionarea eficientă a riscurilor.
2. Alimentarea cu aer proaspăt
Din punct de vedere tehnic și economic, alimentarea cu aer proaspăt, tratat corespunzător, reprezintă o provocare nouă pentru administratorii clădirilor.
În general sistemele de ventilație sunt proiectate să recircule o mare cantitate de aer din interior. Creșterea procentajului de aer proaspăt duce la creșterea costului cu energia și la modificări costisitoare ale sistemului.
De exemplu pentru un chiller analizat cu puterea termică de 25000 BTU/h, aflat într-o zonă cu temperatura exterioară de 32,2°C, temperatura agentului 12,7°C, iar temperatura interioară de 22°C, la fiecare creștere cu 5% a aportului de aer proaspăt este înregistrată o creștere cu 2,29% a consumului de energie electrică.
Există mai multe soluții ce pot fi luate în calcul precum: filtrarea HEPA, creșterea nivelului ventilației, creșterea ponderii de aer proaspăt, filtrarea UV (254 nm). În funcție de fiecare clădire, este responsabilitatea administratorului acesteia să stabilească o procedură adaptată continuu la gradul de ocupare al clădirii.
Sistemele de management al clădirii devin esențiale
Dinamica situației impune folosirea soluțiilor de automatizare a instalației HVAC și nu numai. Building Management System (BMS) este un concept matur deja. Însă de puțin timp a devenit accesibil și rentabil chiar și pentru clădirile mai mici.
Cu ajutorul BMS se poate crea un panou general digital, disponibil pentru toți ocupanții, care să conțină informații despre programul de dezinfecție, normele interne, statusul ventilației, al gradului de ocupare al clădirii, principalele evenimente sau informări și multe altele.
Tot cu ajutorul BMS se poate crea un plan digital cu diferite puncte de interes (POI) și cu rutele stabilite, astfel încât vizitatorii sau turiștii să nu reprezinte un risc.
O hartă digitală a clădirii poate indica:
Nivelul de dezinfectant din diferite puncte Locurile în care sunt disponibile măști și numărul acestora Zonele care au fost dezinfectate recent Punctele medicale, dacă acestea există
Consider că, în contextul actual, automatizarea în funcție de nevoi a unei clădiri este un aspect esențial deoarece:
Reduce costurile de investiție cu o recuperare eficientă a acesteia Oferă un canal de comunicare eficient și profesional cu ocupanții Adaptează în permanență parametrii instalațiilor astfel încât măsurile stabilite să fie respectateÎn concluzie
Criza sanitară actuală se va termina, însă este dificil să anticipăm când. Pe de altă parte este clar că, pentru o întoarcere în spatiile publice închise cât mai lipsită de probleme, modul de operare al clădirilor trebuie să fie unul inteligent, în care riscurile sunt reduse la minimum.
Autor: Vlad Caragea, dipl.ing. Power EngineerTimepal Romania și Facilities Management Services
