Desi ponderea suprafetei de birouri cu certificari verzi era una minoritara la nivel de stoc total vorbim totusi de o crestere uriasa daca ne raportam la acum 4-5 ani, cand doar visam la astfel de proiecte. Mai mult, daca raportam stocul de birouri certificate doar la spatiile clasa A, atunci ponderea birourilor verzi ( indiferent de tipul de certificare) depaseste 58% din total, potrivit datelor furnizate Wall-Street.ro de catre DTZ Echinox.
Sigur, chiar si in prezent discutam de diferite grade de “inverzire”, unele fiind doar mici investitii de baza, insa trendul este unul imbucarator pentru viitorii chiriasi care pot astfel sa beneficieze de unele costuri mai reduse. Ceea ce este cert este ca ponderea birourilor verzi va creste substantial de la an la an, avand in vedere ca noile birouri in constructie cum este Floreasca Park sau Green Gate deja ridica mult standardul in domeniu, dar si ca urmare a investitiilor pe care proprietarii unor cladiri finalizate in primul val de birouri sunt dispusi sa le faca pentru a fi competitivi in fata noilor standarde si a-si mentine valoarea cladirilor.
Apetitul companiilor pentru certificari se vede si in afacerile consultantilor. Spre exemplu, Colliers a inceput anului cu 8 proiecte in curs de certificare – atat cladiri de birouri, cat si centre comerciale -, ca rezultat al nevoii tot mai acute a proprietarilor pentru reducerea costurilor operationale si cresterea valorii cladirilor din portofoliu.
"Nu mai exista proiect nou de birouri, fara o certificare verde"
"Conceptul certificarilor verzi devine din ce in ce mai popular in randul dezvoltatorilor imobiliari de pe piata locala. Practic nu se mai anunta noi proiecte reprezentative de birouri fara sa-si propuna o certificare de cladire verde. Motivele sunt nenumarate dar printre cele mai importante mentionam posibilitatile net superioare de a-si comercializa cladirea ca pe un produs premium, si in acelasi timp sa aiba avantajul unor taxe pe proprietate reduse, oferit de autoritatile locale in orase al caror numar este in continua crestere”, a declarat Andrei Nemes, senior project manager, LEED Green associate in cadrul Jones Lang LaSalle.
Merita sa punctam faptul ca trendul actual de certificare este identificat si in cadrul cladirilor deja functionale, cu vechime relativ medie – circa 10-15 ani.
"Cu alte cuvinte, primele proiecte dezvoltate in Bucuresti in mod profesionist de catre entitati juridice specializate, reprezinta in acelasi timp si parte din primul val de proprietati ce adopta certificarea verde, adesea de tip “operation and maintenance” (prin prisma procesului relativ simplu de obtinere), drept urmatorul pas logic pe lista prioritatilor definite in cadrul gestiunii proprietatilor", a completat Radu Vasilache, senior project manager LEED Green associate in cadrul JLL.
Ce inseamna certificarea de tip Operation and maintenance?
Nemes a explicat ca daca certificatul obtinut pentru cladiri noi sau pentru reamenajare majora este valabil pe toata perioada de viata a constructiei, iar costul este sustinut o singura data, o certificare de tipul cladire in folosinta/uz se refera, limitat, doar la modul in care este operata cladirea (LEED EBOM, BREEAM M&O) si are un termen de valabilitate de maxim 5 ani, aducand astfel costuri periodice pentru recertificare.
Indiferent de certificare, insa, certificarile verzi au explodat anul acesta, in contextul in care incepe perioada expirarii contractelor de inchiriere, iar lupta pe piata de birouri este crancena.
"Proprietarii au inceput sa fie tot mai interesati sa isi certifice cladirile pentru a-si optimiza costurile de operare, astfel incat sa ofere conditii comptitive prin care sa fidelizeze chiriasii existenti, dar si sa atraga chiriasi noi", spun si specialistii DTZ Echinox.
Certificarea reprezinta si o masura a proprietarilor in directia conservarii valorii imobilelor si pregatirea acestora in vederea unei posibile vanzari, dar si in asteptarea unor reglementari care sa permita reducerea impozitelor pentru cladirile certificate - masura implementata deja in Cluj Napoca de exemplu, au adaugat oficialii DTZ.
Despre ce investitii vorbim?
Nemes arata ca sa construiesti sustenabil nu inseamna sa construiesti si mai scump, iar evaluarile facute pe piata din Europa Centrala si de Est arata costuri mai mari, limitate intre 2.5% pana la 6% din valoarea investitiei, in functie de nivelul de certificare propus.
Sumele pe care proprietarii sunt dispusi sa le investeasca in imbunatatirea performantei energetice a cladirilor variaza in functie de amploarea proiectului si de tipul de certificare vizat. Astfel, proprietarii pot implementa solutii de baza de eficientizare de ordinul a catorva zeci sau sute de mii de euro, insa investitiile pot ajunge si la milioane de euro (ca in cazul proiectelor West Gate si Novo Park, care au obtinut certificarea BREEAM „Very good” in urma unor investitii de 1,5 milioane de euro- 3 milioane de euro), spune Razvan Iorgu, seful CBRE Romania.
Si ar mai fi si... marketingul
Statutul de cladire verde incepe sa fie vazut de proprietari si ca un atu de marketing. Se intampla insa sa fie doar marketing? Gama larga de tipuri de certificari face statutul de green foarte flexibil, iar cum trendul este unul evident de cladiri eco, toti scot in fata conceptul de verde. Robert Neale, seful Portland Trust declara recent ca multi vorbesc de acreditari verzi, dar ca de multe ori sunt doar cuvinte lipsite de substanta.
In mod cert diferentele intre o certificare operationala si o cladire construita in prezent pentru a obtine o certificare la un calificativ foarte bun sunt mari. Totusi, o data ce un nou standard este adus in piata este de asteptat ca majoritatea cladirilor noi clasa A sa incerce sa atinga un standard cat mai ridicat in ierarhia certificarilor, iar ponderea certificarilor verzi la standarte foarte bune vor fi din ce in ce mai numeroase. (sursa: wall-street.ro)
