"Hotelul Pullman va fi scos la vânzare pentru suma de 20 de milioane de euro", au declarat agenţiei MEDIAFAX surse apropiate situaţiei.
Contactat de MEDIAFAX, Remus Borza, directorul Euro Insol, administratorul judiciar al World Trade Center, a declarat că ia în calcul varianta vânzării.
"Este prematur să comentăm o posibilă vânzare a hotelului, dar planul de reorganizare poate să prevadă foarte multe măsuri de recuperare a creanţelor, inclusiv vânzarea de active, transferul de business sau conversia creanţelor în acţiuni. În orice caz, este o hotărâre pe care o va lua adunarea creditorilor în primul trimestru al anului viitor", a spus Borza.
El a afirmat că valoarea datoriilor World Trade Center se ridică la 90 de milioane de euro, cei mai mari creditori fiind Fondul Proprietatea (cu 85% din sumă) şi Primăria Capitalei.
Fondul Proprietatea a preluat o creanţă de la fosta AVAS, care la rândul său preluase datoria de la Ministerul Finanţelor. Instituţia garantase în 1991 un credit pe care WTCB l-a primit de la două bănci franceze dar nu l-a rambursat.
Hotelul este clasificat la patru stele, are 188 de camere şi 15 apartamente. Până în anul 2009 hotelul din apropierea Casei Presei a funcţionat sub brandul Sofitel, aparţinând, ca şi Pullman, grupului Accor, alături de Novotel şi Ibis.
După ce grupul Accord a decis ca hotelurile Sofitel din întreaga lume să fie reclasificate la cinci stele, proprietarii unităţii de cazare din Bucureşti au hotărât ca aceasta să rămână la patru stele şi să funcţioneze sub brandul Pullman.
În urmă cu aproape două decenii, mai multe companii româneşti şi străine au investit aproximativ 100 de milioane de dolari într-un complex multifuncţional, care cuprinde o clădire de birouri, o galerie comercială, un centru de conferinţe şi un hotel - Sofitel. World Trade Center Bucureşti (WTCB) cuprindea şi un cartier de vile în nordul oraşului, cunoscut sub numele Satul Francez, şi un complex de agrement - Clubul Francez.
Principalii acţionari ai WTCB au fost, iniţial, compania franceză Bouygues, firma elveţiană Debarth şi fostul Bancorex, toate cu participaţii puţin peste 20%. În anii care au urmat, WTCB a pierdut Satul Francez şi Clubul Francez, cumpărate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti cu aproximativ 15 milioane de dolari.
Între timp, printre acţionarii World Trade Center au ajuns să se numere se numere Fondul Proprietatea (19,9%, Camera de Comerţ a României (6,27%), Primăria Bucureşti (5,15%) şi Tarom (2,6%), alături de Bouygues Batiment International (21,51%), Debarth SA (20,23%), Financiara SA (7,91%), Astra SA (5,78%), TC Carpaţi SA (3,43%) sau SIF Muntenia (2,68%).
În 2011, Mircea Ursache, care conducea atunci compania, a cerut intrarea în insolvenţă a firmei World Trade Center Bucureşti, pentru "a o pune la adăpost" de o executare silită pentru o datorie mai veche, în valoare de 40 de milioane de euro.
Administrator judiciar a fost desemnată firma Euro Insol.
World Trade Center a rulat afaceri de 39,8 milioane de lei (9,3 milioane euro) şi a avut pierderi de 12,8 milioane de lei (3 milioane euro) în 2011, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Bilanţul pe 2012 nu a fost făcut public. (sursa: economica.net)
