Procesul a fost o provocare pentru Croația având în vedere criteriile de aderare. Acest lucur se datorează și experiențelor dificile anterioare cu șările nou-aderate, căci mulți membri UE consideră că au fost făcute greșeli în privința monitorizării astfel că unele state au aderat înainte de a fi pregătite cu adevărat. Astfel, Croația a trebuit să depună mai multe eforturi întrucât reformele au urmărit sincronizarea cu legislația UE și au fost monitorizate îndeaproape.
Cu toate acestea, ultima perioadă a fost marcată mai mult de recesiunea încă prezentă decât de așteptările de creștere economică pe care Croația le-ar fi dobândit în urma aderării. Guverul, care a venit la putere în 2011 a declarant investițiile străine drept unul dintre factorii cheie pentru ieșirea din recesiune, și deși această vedere a atras ceva interes, nu a u fost înregistrate rezultate tangibile.
Data aderării fiind iminentă se ridică întrebări privind impactul acesteia în sectorul imobiliar. Având în vedere importanța acestui subiect, Departamenul de Cercetare al Jones Lang LaSalle a pregătit o comparație interesantă care arată care a fost impactul aderării în toate sectoarele imobiliare pentru celelalte țări din regiune. (sursa: europaproperty.com)
