”Am observat că investitorii caută în România oportunistic, câștig rapid, imediat, și mai puțin investiții pe termen lung.  Randamentele din România sunt cu cel puțin cu 225-250 puncte de bază mai ridicate decat cele din Praga (Cehia) și Varșovia (Polonia). Volumul de investiții pentru 2016 este estimat la 600-700 milioane euro, comparabil cu nivelul din 2015. Locul nostru în volume ar trebui să fie mai aproape de un miliard de euro pe an, după Polonia și Cehia și înainte Ungariei”, a mai spus Badea.

Pe de altă parte, aceasta arată că pe piața locală nu sunt prea multe produse prime de vânzare.

”Dacă ar apărea un centru comercial prime de bună calitate, stabilizate, ușor de analizat la vânzare în București, am avea interes din partea a 7-10 investitori mari internaționali, dar nici AFI Cotroceni, nici Băneasa nu sunt de vânzare, și atunci nu ai cum să-i atragi”, a explicat reprezentantul JLL.

”Investitorii ar vrea să se uite spre România, li se explică că mediul politic este stabil și de centru, dar sunt atenți la felul în care își aleg proiectele, și  -față de 2007, când cumpărau orice, la orice preț - se uită atent la sustenabilitatea chiriilor pe termen lung, la competiție. Faptul că suntem încă sub Ungaria și nu atragem același interes considerăm că deocamdată e sănătos pentru piață. Lucrurile care se întâmplă în Polonia și Cehia, cu randamente de 5% pentru orașe secundare, nu poate să fie susținute pe termen lung și, la momentul la care investitorii vor vedea că acest apetit e un pic prea entuziast, își vor îndrepta atenția spre noi și vom ajunge la miliardul de euro pe care îl dorim în volume”, a arătat Badea.

În ceea ce privește finanțarea, reprezentantul JLL spune că, în ultimele 24 de luni, condițiile s-au îmbunătățit și sunt 6-7 bănci care intră în competiție în special pentru finanțarea unor proiecte de 10 pănâ la 50 de milioane euro, cu marje de dobândă de până la 3%.

Marjele sunt mai mari decât în Cehia sau Polonia, iar criteriile pentru stabilirea acestora sunt riscul de țară, lichiditatea, riscul de industrie (mai puțin transaparentă în România) și riscul de proiect. (sursa: profit.ro)