Trecerea la modul de lucru remote sau în regim hibrid a avut un efect pozitiv asupra segmentului de spaţii flexibile de birouri din România pe parcursul ultimilor doi ani. Văzute mai mult ca un trend de moment decât ca o alternativă convenabilă la mediile tradiţionale de lucru, birourile flexibile au devenit o unealtă importantă şi au atras noi clienţi, din alte industrii exceptând IT-ul, care au început să fie interesate de coworking şi birouri servisate. În plus, pe fondul conflictului dintre Rusia şi Ucraina, o parte dintre companiile şi freelancerii ucraineni au căutat să se relocheze în România, iar spaţiile flexibile au fost o opţiune ideală în acest context. Astfel, ratele de ocupare ale birourilor flexibile au crescut, unele din locaţiile consacrate din Bucureşti înregistrând o rată de ocupare de 85-90% în 2022.
Potrivit analizei Crosspoint, 21 noi centre de coworking şi birouri servisate au fost deschise în România în perioada post-pandemică. În plus, trei hub-uri de coworking din Bucureşti, Braşov şi Oradea au fost redeschise după ce în 2020 îşi încetaseră activitatea. În total, 18.129 mp au fost adăugaţi pieţei de birouri flexibile în 2022, dintre care peste 11.000 în Bucureşti.
Bucureştiul găzduieşte cele mai multe birouri flexibile din ţară, dar şi cele mai mari, cu o medie de 1.260 mp, capitala fiind urmată de Cluj-Napoca şi Iaşi, unde birourile au în medie 879 mp, respectiv 529 mp. Hub-urile de coworking au rămas cele mai răspândite, însă, în medie, acestea ocupă suprafeţe mai mici decât birourile servisate - 470 mp pentru coworking versus 1.708 mp pentru un birou servisat.
"Deşi tarifele practicate de operatori au rămas relativ neschimbate comparativ cu începutul anului 2020, creşterea rapidă a ratei inflaţiei şi atingerea unui nivel record pentru ultimii ani vor afecta piaţa de birouri flexibile. Probabil că în perioada următoare proprietarii de spaţii flexibile vor fi nevoiţi să ajusteze tarifele pentru a se alinia noilor costuri din piaţă" precizează Ilinca Timofte, Head of Research, Crosspoint Real Estate.
Potrivit raportului "2022 Coworking Trends Survey" efectuat de DeskMag, numărul centrelor care au înregistrat profit la nivel global a scăzut considerabil, operatorii de dimensiuni medii (cei care deţin 2-4 locaţii) fiind cel mai puţin afectaţi de schimbările negative din piaţă. În plus, Savills EME Investor Sentiment Survey Autumn 2022 arată că doar 29% dintre investitori şi-ar creşte în următoarele 12 luni expunerea faţă de spaţiile flexibile de lucru.
Deşi stocul existent de birouri flexibile rămâne sub nivelul pre-pandemic, atât la nivel naţional cât şi în Bucureşti, segmentul are o capacitate crescută de redresare, datorată creşterii cererii pentru astfel de spaţii. Ultimii doi ani au scos în evidenţă avantajele şi dezavantajele pieţei de birouri flexibile, care, deşi poate fi o alternativă extrem de utilă la birourile tradiţionale, este foarte sensibilă la schimbări. Cu toate acestea, şi în 2023 birourile flexibile rămân o afacere profitabilă pentru operatorii cu experienţă. Doar în Bucureşti se aşteptată deschiderea a patru noi locaţii de dimensiuni medii si mari, de la 1.000 mp la 4.000 mp.
Dacă operatorii nou-veniţi explorează acum zone noi, cei cu experienţă, care au rezistat în condiţiile actuale de piaţă, se extind pe pieţele regionale şi, cu scopul de a încuraja colaborarea şi de a crea comunităţi, oferă gratuit spaţiile de birouri. Astfel, mediile inovative înlocuiesc biroul tradiţional cu tabere de coworking în inima naturii, în timp ce companiile mari aleg coworking-ul pentru angajaţii sau colaboratorii care lucrează remote.