Antreprenoriatul este mai dinamic ca oricând în România în acest moment. Dacă la ediția 2014 a studiului EY Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului românesc se observa creșterea vizibilității în mass-media a poveștilor antreprenoriale de succes, în 2015 nu doar că antreprenoriatul este un subiect de discuție foarte efervescent, dar în fiecare săptămână se anunță noi și noi inițiative cu focus pe acest subiect, de la hub-uri, la evenimente de pitching sau networking, la tranzacții care implică startup-uri în tehnologie.
În același timp însă, a început să se discute mai relaxat și despre eșecul în afaceri. Este o turnură normală a comunicării din jurul antreprenoriatului, care indică faptul că antreprenorii sunt mai deschiși să detalieze obstacolele cu care s-au confruntat în parcursul antreprenorial.
Frica de eșec rămâne însă una dintre barierele semnificative care îi opresc pe români să își deschidă propria afacere, în condițiile în care eliminarea stigmatului eșecului este critică pentru dezvoltarea inițiativei personale. Pentru 37% dintre antreprenorii respondenți în cadrul studiului EY eșecul reprezintă o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri, 17% consideră că acesta reprezintă o nereușită în carieră, iar pentru 11% indică lipsa abilităților necesare.
În același timp, procentul celor care cred că eșecul este un prilej de învățare a crescut de aproape șase ori față de 2014, până la 29%; iar numărul celor care cred că eșecul nu afectează viitoarele proiecte a scăzut cu trei puncte procentuale, până la 6%.
Prin comparație, studenții sunt mai optimiști decât antreprenorii în privința percepției eșecului în afaceri: doar 22% din studenți văd eșecul ca o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri, față de 37% dintre antreprenori. În același timp, sunt mai pesimiști în percepția eșecului ca prilej de învățare și consideră într-o măsură mai mare comparativ cu antreprenorii eșecul în afaceri ca un indicator al lipsei abilităților necesare pentru a fi antreprenor sau al unui eșec în carieră.
Pentru că expunerea la poveștile de succes reprezintă cel mai eficient factor în atragerea societății către opțiunea de a fi antreprenor, faptul că noile generații afirmă majoritar că au fost expuși la experiența antreprenorială în familie sau în cercul de cunoștințe, ori chiar au ajutat în afacerea respectivă, reprezintă un semnal pozitiv. Aceste semne pot susține optimismul celor 55% dintre antreprenori care cred că vom avea un mediu prietenos pentru antreprenori în maxim zece ani.
Pentru tineri, ideea afacerii și planul de afaceri, calitatea relațiilor de business și capitalul cu care se începe afacerea – sunt toate importante pentru succesul start-up-ului. Norocul este considerat cel mai puțin important de către respondenți, în timp ce ideea afacerii și calitatea planului de afaceri sunt cele mai importante aspecte pentru ca afacerea să aibă succes.
Conform studiului, derulat de EY în colaborare cu ASE în rândul a 765 de studenți, majoritar aflați în an terminal de studiu la universități economice, cele mai importante trei calități ale unui antreprenor de succes sunt viziunea, motivația și pasiunea. Răspunsurile indică faptul că tinerii consideră că ideea și viziunea antreprenorială, combinate cu o motivație foarte puternică pentru a reuși și pasiunea pentru ideea de afaceri, sunt în ADN-ul unui antreprenor de succes.
În concluzie, deși tendința este pozitivă, decalajele de cultură antreprenorială între societatea românească și societățile antreprenoriale sunt semnificative. Însă, dacă efervescența continuă cel puțin în același ritm, mediul antreprenorial românesc se va dezvolta foarte rapid, pe fondul șomajului ridicat în rândul tinerilor. Conform datelor Institutului Național de Statistică, șomajul în rândul tinerilor a fost în primul trimestru 2015 de 24,7%, față de 7,4% la nivelul întregii populații. (sursa: businesscover.ro)
